Sara pe deal
Sara pe deal buciumul sunã cu jale,
Turmele-l urc, stele le scapãrã-n cale,
Apele plâng, clar izvorând în fântâne;
Sub un salcâm, dragã, m-astepti tu pe mine.

Luna pe cer trece-asa sfântã si clarã,
Ochii tãi mari cautã-n frunza cea rarã,
Stelele nasc umezi pe bolta seninã,
Pieptul de dor, fruntea de gânduri ti-e plinã.

Nourii curg, raze-a lor siruri despicã,
Stresine vechi casele-n lunã ridicã,
Scârtâie-n vânt cumpãna de fântânã,
Valea-i în fum, fluiere murmurã-n stânã.

Si osteniti oameni cu coasa-n spinare
Vin de la câmp; toaca rãsunã mai tare,
Clopotul vechi împle cu glasul lui sara,
Sufletul meu arde-n iubire ca para.

Ah! în curând satul în vale-amuteste;
Ah! în curând pasul-mi spre tine grãbeste:
Lângã salcâm sta-vom noi noaptea întreagã,
Ore întregi spune-ti-voi cât îmi esti de dragã.

Ne-om rãzima capetele-unul de altul
Si surâzând vom adormi sub înaltul,
Vechiul salcâm. - Astfel de noapte bogatã,
Cine pe ea n-ar da viata lui toatã?

*
Selectie de: Florin Postolache
14 ani
Scoala Nr. 10, Focsani, Romania
*
Home | Romanian