Mai am un singur dor 
Mai am un singur dor :
      În linistea serii
Sã mã lãsati sã mor
      La marginea mãrii;
Sã-mi fie somnul lin
      Si codrul aproape,
      Pe-ntinsele ape
Sã am un cer senin.
      Nu-mi trebuie flamuri,
Nu voi sicriu bogat,
Ci-mi împletiti un pat
      Din tinere ramuri.

 Si nime-n urma mea
      Nu-mi plângã la crestet,
Doar toamna glas sã dea
      Frunzisului vested.
Pe când cu zgomot cad
      Izvoarele-ntr-una.
      Alunece luna
Prin vârfuri lungi de brad.
      Pãtrunzã talanga
Al serii rece vânt,
Deasupra-mi teiul sfânt
      Sã-si scuture creanga.

 M-or troieni cu drag
      Aduceri aminte.
Luceferi, ce rãsar
     Din umbrã de cetini,
      Fiindu-mi prieteni,
O sã-mi zâmbeascã iar.
      Va geme de patemi
Al mãrii aspru cânt...
Ci eu voi fi pãmânt
      În singurãtate-mi.

*
Selectie de: Monica Dima
10 ani
Scoala Nr. 10, Focsani, Romania
*
Home | Romanian