Games | Rhymes | Customs | Tongue Twisters | Modern Games | Games and Adults | Participants | Home
Jocuri ghicitori
Andreea Coralia Andreica, XI D
Liceul "Alexandru Papiu Ilarian" Dej, Romania
Teacher coordinator: Cornelia Platon

Joc al mintii si al perspicacitãtii, al istetimii de spirit, ghicitoarea sau cimilitura este o specie literarã popularã extrem de îndrãgitã si rãspânditã atât la copii, cât si la oamenii vãrstnici. De pildã, ghicitorile sunt nelipsite la sezãtorile si clãcile organizate pe toate meleagurile tãrii. Metafore si imagini de mare fortã sugestivã, ghicitorile, fac apel la valentele fanteziei omului pentru a descifra si notiuni, învesmântate în culori si nuante sugestive. Din ghicitoarea popularã, extrem de veche în folclor, au apãrut variante culte sau jocuri de cuvinte de o structurã similarã, la nivel livresc: sarada, anagrama, logogriful si altele. Dacã ultimele se mentin, însã, în limitele jocului de cuvinte, ghicitoarea s-a înscris printre formele artistic-literare, ca un fel specific de oglindire a lumii si a conceptiei omului despre fenomenele vietii. Încã din 1898, Artur Gorovei a publicat peste 2700 de ghicitori românesti, inclusiv variantele, în volumul sãu "Cimiliturile românilor".
Comoarã a spiritului popular, îmbinare mãiestritã de poezie si istetime, ghicitorile constituie un joc de mare atractivitate, cu limpezi caracteristici instructiv-educative. De aceea sunt popularizate si folosite în toate ocaziile potrivite: sezãtori, serbãri scolare, serbãri câmpenesti, focuri de tabãrã, carnavaluri, concursuri, în presã si în emisiuni de radio-televiziune.
 
A. În continuare prezentãm câteva ghicitori populare, semnificative pentru valoarea lor esteticã:
1. Nuielusã argintie, cuprinsei lumea cu ea si-o pusei tot acolea.
2. Apa cea mai linã si mai far'de tinã.
3. Cinel-cinel; de ce-o lungesti, de ce mai scurtã-o faci.
4. Ocolicã-ocolea, ocolii casa cu ea si-o pusei mai acolea.
5. Am un armãsar nebun: unde se tãvãleste, iarba nu mai creste.
6. La trup pepene, la cap pieptene, la coada secere, la picioare rãschitoare, împunge cu clontu-n soare.
7. Este-un om ciudat, vara-n cojoace-mbrãcat, si iarna gol despuiat.
8. Icea banc, icea tanc, devale ninge.
9. Din pãmânt în soare, din sac în dogoare.
10. Am o casã vãruitã, peste tot este boltitã.
11. Ghici, ghicitoare, micã cât oul de rândunicã: rândunica nu-l cloceste, iara-n gura se topeste.
12. Intru pe-o usã si ies prin douã; când am iesit pe cele douã sunt înãuntru.
13. Sunt o sa, pe care nu cãlãreste nimeni; sunt o fereastrã, dar nu la casã.
14. Nici tu furcã, nici tu fus, si cicã la tors s-a pus.
15. Am un mãr aurit, umblã pe sus rãtãcit.
16. De aici si pân'la munte, numai tinte sunt bãtute.
17. Am un poloboc, peste poloboc un prosop, peste prosop mãzãrele, printre mãzãrele douã tãlgerele, ce seamãnã-ntre ele.
 
B. Alte ghicitori:
1. Cine zboarã fãrã sã zboare?
2. Nu spune nimic si-mi spui numele; cine-s?
3. Cine merge si tot stã pe loc?
4. Cine-si agitã mereu aripile, dar nu zboarã niciodatã?
5. Ce e pe lume mai scurt si mai lung, mai încet si mai repede, mai pretuit si mai regretat?
6. Care este animalul cel mai curajos?
7. Ce este ziua cerc si noaptea se face sarpe?
8. Ce nu-i nici în casã nici afarã, dar e si-n casã si afarã?
9. Ce este ziua plinã si noaptea goalã?
10. Am o closcã, gãinã nu-i: noaptea puii-si strânge, iar ziua-i risipeste; cine-i?
11. Cui îi este teamã cel mai mult?
12. Cine avanseazã si dã înapoi, dar nu merge niciodatã?
13. Cine-i viu, dar fãrã de viatã?
 
C. Uneori si scriitorii au fost ispititi sã-si încerce iscusinta în a crea ghicitori. Iatã o "Ghicitoare" semnatã de Tudor Arghezi:
Ghicitoarea stiu cã-ti place.
Ce-i ca un burduf de ace?
Ca un pepene cu tepi?
Ia gândeste-te. Pricepi?
Si rãspunde-n doi, trei timpi,
Cine are mii de ghimpi?
Cui îi usturã soriciul?
N-ai ghicit cã e ariciul?


Games | Rhymes | Customs | Tongue Twisters | Modern Games | Games and Adults | Participants | Home